Schimbarea unor convingeri? Sau Brainwashing (Spălare pe creier)?

“Fă bine și te vei simți bine!”
“Fă toate lucrurile ca și cum ar fi ultima ta zi pe pământ. Poate chiar este!”
“Rezolvă o problemă pe care nu ai creat-o!”
“Fă o faptă extraordinară in fiecare zi!”
“Fii interesat, nu doar interesant!”
“Lucrează la reputația ta si ea va ajunge într-o zi să lucreze pentru tine.”

Iată doar câteva dintre „încurajările” rezultate din câteva cărți de dezvoltare personală.
Cineva cataloga unele dintre acestea drept brainwashing (spălare pe creier). Asta m-a facut să mă întreb care sunt diferențele între Schimbarea unor convingeri si Brainwashing (Spălarea pe creier).

Extras din Robert Cialdini, „Psihologia Persuasiunii”:
„În lagărele de prizonieri ale chinezilor aceștia au folosit pentru prizonierii americani „o politică blândă” care era în realitate un asalt psihologic sofisticat. De pildă, prizonierilor li se cerea să facă anumite afirmații uşor anti-americane sau procomuniste, alese astfel încât să pară neimportante („Statele Unite nu sunt o ţară perfectă.” sau „Într-o ţară comunistă, nu există problema şomajului.”). Dar odată ce erau de acord cu aceste solicitări minore, oamenii constatau că erau împinşi să se supună unor solicitări mai substanţiale. Unui prizonier care tocmai fusese de acord cu anchetatorul chinez că Statele Unite nu erau o ţară perfectă i se putea cere apoi să indice câteva lucruri care justificau această afirmaţie. Odată ce el s-ar fi explicat, i s-ar fi putut cere să facă o listă a acestor „probleme pe care le are America” şi să semneze la sfârşit. Mai târziu, i se putea cere să citească această listă în cadrul unei discuţii de grup cu ceilalţi prizonieri. „În fond, este exact ceea ce crezi, nu-i aşa?” Mai apoi i se putea cere să scrie un eseu care să dezvolte cele scrise în listă şi să trateze aceste probleme în detaliu.”
Iată deci o modalitate de schimbare a unor convingeri, fără constrângeri, pe care o putem include la brainwashing.

Un alt exemplu poate fi îndoctrinarea din zilele noastre a populației din Coreea de Nord cu privire la conducere, aceștia ajungând la idolatrizarea conducătorilor în ciuda unui nivel de trai la limita subzistenței. Spre deosebire de exemplul de mai sus, în acest caz intervin și factori precum, constrângerea, frica, înfometarea, etc.
Totuși contează și factorul timp istoric: Și egiptenii își idolatrizau conducătorii, majoritate din populația de rând trăind la limita subzistenței și fiind nevoiți să muncească până la epuizare sau moarte pentru construcția unor monumente colosale în cinstea conducătorului (descoperirea relativ recentă a unor gropi comune imense cu schelete ce prezentau deformări fizice rezultate în urma unor munci extrem de grele dovedește acest lucru). Dar astăzi privim rezultatele și mai puțin mijloacele prin care au fost obținute – principiu machiavelic.

În concluzie extragem câteva caracteristici:

> Spălarea pe creier:
– utilizarea forței, constrângerea fizică, psihică, economică, sau a altor asemenea strategii pentru schimbarea unor idei;
– implementarea unor noi convingeri care vor dăuna celui convins (persoană sau grup de persoane);
– implementarea unor noi convingeri în care doar cel care convinge va avea de câștigat;

> NU putem vorbi de spălare pe creier atunci când este vorba de:
– „prezentarea” unor idei pozitive (fără nici un fel de constrângere);
– exemplificarea unor modele de comportament sau idei care aduc beneficii celui care le adoptă;
– este la latitudinea fiecăruia dacă va adopta aceste idei sau comportamente;
– beneficiile celui care lansează aceste idei sau comportamente sunt cel mult obținerea de venituri din vânzarea cărților sau din prezentări.

Reclame