Ce pot invata de la tine ?

Placerea poate fi educata !

unlike-like

“Iata povestea unei alte stenografe careia i-a fost rasplatit faptul ca se comporta ca si cum munca ei ar fi fost interesanta. Obisnuia sa munceasca fara tragere de inima. Dar asta este acum de domeniul trecutului. Stenografa este domnisoara Vallie G. Golden din Elmhurst, Illinois. Iata povestea ei, asa cum a relatat-o in scrisoarea pe care mi-a trimis-o:

<<Suntem patru stenografe in birou si fiecare aveam de dactilografiat scrisori ale mai multor persoane. Din cand in cand, ne aglomeram cu munca. Intr-o zi, cand adjunctul unui sef de sectie a insistat sa dactilografiez aceeasi scrisoare de la inceput, m-am revoltat. Am incercat sa-l fac sa priceapa ca o scrisoare poate fi corectata si fara a fi redactilografiata – iar el mi-a replicat ca daca n-o faceam din nou, avea sa gaseasca pe altcineva dispus sa o faca! Spumegam. Dar, apucandu-ma sa bat din nou scrisoarea la masina, mi-a trecut deodata prin minte ca exista o multime de oameni care ar fi sarit sa faca munca pe care o faceam eu. In plus, eram platita sa fac exact aceasta munca. Am inceput sa ma simt mai bine. Deodata, m-am hotarat sa-mi fac treaba ca si cum mi-ar fi placut – desi o detestam. Apoi, am facut aceasta importanta descoperire: daca imi fac treaba de parca mi-ar placea, atunci chiar imi place intr-o anumita masura. Am descoperit ca pot lucra mai repede atunci cand imi place ceea ce fac. Asa ca rareori sunt nevoita sa stau peste program. Noua mea atitudine mi-a castigat reputatia de buna lucratoare. Si atunci cand unul dintre sefii de sectie a avunt nevoie de o secretara pesonala, m-a cerut pe mine pentru post – fiindca, a zis el, eram dornica sa fac munca suplimentara fara sa fiu posaca! Puterea de a-ti schimba atitudinea mentala, a fost o descoperire extraordinar de importanta pentru mine. A facut minuni!>>” – Dale Carnegie – Lasa grijile si incepi sa traiesti

Inevitabil, in viata noastra apar extrem de des si o multime de lucruri, intamplari, persoane, situatii care nu ne plac. Nu ne plac deloc… Si nici nu le putem schimba. Si atunci, ce-i de facut ca sa nu traim intr-o viata de “ne-placeri”? Ce-i de facut ca totusi sa ne simtim bine? Simplu, ne educam placerea! Gusturi, persoane, situatii, pe care le detestam le putem transforma in gusturi, persoane, situatii care ne plac! Cum facem asta? Asa cum face secretara din povestea lui Carnegie: ne comportam ca si cum ne-ar placea. E un exercitiu extrem de greu. Poate cel mai greu exercitiu din lume. Foarte putini oameni reusesc sa-l duca indeplineasca. Totusi va propun acest exercitiu:

Luati o persoana, un gust sau o situatie, orice din ceea ce nu va place. Comportati-va ca si cum v-ar placea. Incercati acel lucru de cat mai multe ori indiferent cat il detestati. Gasiti-i partile bune si bucurati-va de ele. Aveti doua saptamani la dispozitie sa transformati ceva ce nu va place in ceva ce va place! Succes !

Catalin

 

Ce mi- a raspuns Camelia Sucu

Ce mi- a raspuns Camelia Sucu

 

Om de afaceri, mama, femeie puternica, cu „stiinta oamenilor”, Camelia Sucu reprezinta un model pe care multi ar dori sa il copieze. Astazi, in termeni economici, Camelia valoreaza mai multe milioane de euro dupa vanzarea actiunilor sale Mobexpert. S-a pregatit sa devina medic dar, cati dintre oamenii de succes nu s-au pregatit sa ajunga ceva si au reusit in cu totul alt domeniu ?!

In tumultul zilelor pline trebuie „sa iti acorzi timp pentru relaxare si pentru iubire” (revista ONE) spune Camelia. Da, cat de mult uitam lucrul asta.

Keep it Simple – principiu de care am auzit intr-o anume organizatie si pe care incerc sa il respect. Solutiile cele mai de succes sunt intotdeauna cele simple. Deseori uitam noi insine sa fim simpli, si mare greseala facem, caci cine nu iubeste simplitatea si naturaletea ? Camelia Sucu cu siguranta da: „imi plac lucrurile simple”, spune ea.

Implicata in afaceri, design, trecuta printr-un divort, urmarita penal, milioane de euro, supranumita d-na Cash, considerata de multi cea mai puternica femeie din Romania, Camelia Sucu a primit aceeasi intrebare din partea mea:

Care este cel mai important sfat pe care l-ati da unei persoane, pentru a avea succes ?

Profitand de faptul ca a fost ziua ei, i-am facut urarile de rigoare, i-am adresat intrebarea, si a avut amabilitatea sa imi raspunda.

Nu este un secret, insa o asemenea recomandare puternica de la o persoana de succes trebuie pusa capatai:

„Cel mai important sfat: nu conteaza de cate ori cazi, ridica-te si vei ajunge acolo unde iti doresti! Cu drag, Camelia”

Multumesc Camelia Sucu si succes in tot ceea ce iti propui !

Ce mi-a raspuns Traian Basescu

Ce mi-a raspuns Traian Basescu …

Sa inveti de la oamenii care au avut sau au succes este unul dintre cele bune lucruri pe care le poti face.

Traian Basescu a fost un personaj controversat. Toata lumea cunoaste scandalurile: flota, „tiganca imputita”, Udrea, etc. Cu siguranta nu a avut „verticalitatea” unui sef de stat adevarat. Multi dintre romani inca astepta sa il vada condamnat. Cu toate astea, Traian Basescu a avut succes. A ajuns in cea mai inalta pozitie a tarii si s-a mentinut acolo 10 ani in ciuda tuturor atacurilor. Nimeni nu se poate indoi asupra anumitor calitati ale sale.

Pentru ca si-a terminat mandatele de presedinte, se pare ca acum are mai mult timp liber, si a avut amabilitatea sa imi raspunda la e-mailul prin care il intrebam: Care este cel mai important sfat pe care l-ar da unui cetatean care incearca sa se descurce cat mai bine in Romania?

In primul rand, sa studiezi mult si sa „ai o meserie pe care sa o faci bine” spune fostul presedinte. Da, iata un sfat de ajutor oricarui tanar, sfat care s-ar traduce asa: Nu conteaza ce alegi sa faci, important este sa ajungi unul dintre cei mai buni in domeniul tau. Clar, este o recomandare pentru succes. Insa, nu s-ar numi Traian Basescu daca nu ar mentiona si politica. Meseria pe care o faci bine, iti „da sentimentul ca nu esti dependent de politica” a continuat fostul presedinte. Totusi, am simtit cu totii ca, tipul de politica pe care a facut-o, a fost inspirata din meseria sa.

„Politica o pot face bine aceia care nu sunt dependenti de ea.”, conchide Traian Basescu.

Hmmm, acesta a fost un sfat pentru tinerii politicieni. Un sfat care te poate face presedinte !

Succes pretendentilor🙂 !

Cătălin

La spovedit

adssasdd

– Parinte, am venit sa ma spovedesc !
– Nu-i nevoie fiule, ti-am citit blogul ! (sau varianta: – Nu-i nevoie, am vazut la ce ai dat “Like” pe facebook!)

Este un banc la moda de ceva timp.

Taina spovedaniei este insa ceva serios. Mergi sa marturisesti D-Zeului tau pacatele prin intermediul preotului. Ce-i drept, majoritatea “clientilor” sunt babe (“babe” in romaneste, nu in engleza) si deseori ma intreb oare ce tot marturisesc mereu ? Poate pacate vechi de care abia acum isi amintesc…

In fine, nici spovedania nu mai este ce era odata! Spun asta pentru ca, acum adultii se spovedesc cu adevarat intr-un alt loc: La banca ! (institutia de credit, nu banca din fata blocului).

Imediat ce iti exprimi dorinta de a lua un credit, incep intrebarile:

– Numele si prenumele ?
– Varsta ?
– Casatorit (a) ? Cum va intelegeti cu sotul/sotia ? Poate veni sa semneze si el/ea ?
– Copii aveti ? Cati ? Ce varste au ?🙂 Sa va traiasca !
– Unde lucrati ? De cand ? Ce functie ? Cum este contractul de munca ?
– Care este salariul lunar ? Cat ati castigat in ultimul an ? Dar sotul/sotia ?
– Suferiti/Ati suferit de vreo boala ? (pt. asigurare)
– Unde locuiti ? Proprietate ? Inchiriat ?
– Mai aveti alte credite/carduri ?
– Ce vreti sa faceti cu banii ?
Iar daca raspunsul este “Vreau sa cumpar o casa”, atunci apar si alte intrebari:
– Unde ?
– A cui este?
– Cate camere are?
– Este noua/veche ?
– Din ce este construita ? Cand ? Cum ?
– Este legata la utilitati ?
– etc. etc.

Mai sunt o gramada de lucruri pe care trebuie sa le declari. Nici la politie nu declari cate declari la banca! Multi ati trecut prin asta, si stiti ca spovedanie ca la banca nu exista ! Pleci cu sufletul usor, caci ai marturisit tot! Iar daca n-ai marturisit ceva, se va afla ! Caci zeul “Ban” cunoaste firea oamenilor ! Dar poate ca este normal. Nimanui nu-i place sa imprumute bani fara sa-l cunoasca bine pe imprumutat si ce-i poate pielea.

In concluzie, atunci cand mergeti la banca pentru un credit si sunteti intampinati:
– Buna ziua, cu ce va putem ajuta ?
Puteti lejer sa raspundeti:
– Am venit sa ma spovedesc !

Cătălin

3 greseli facute de Sefi

Sefi

 

“Angajat” poate deveni oricine. “Angajat eficient” pot ajunge multi. Sefi pot ajunge cativa. Insa, chiar si managerii de succes fac greseli comune. Iata 3 greseli dintre cele mai comune facute de sefi :

  1. “Vreau !”

Conform statisticilor, expresia cea mai utilizata de manageri in sedintele cu subalternii este: “Vreau ca …”
Oricine rememoreaza o sedinta isi aduce aminte de cuvintele managerului:
“Vreau ca pana la sfarsitul zilei sa avem cel putin … !”
“Vreau ca luna asta sa faceti … altfel …!”
“Vreau sa …”
Cei mai multi angajati, pe parcursul acestor sedinte, gandesc: “Tu vrei, vrei, vrei… Dar pe noi ne-ai intrebat vreodata ce vrem ?”

Intr-unul dintre articolele anterioare aminteam cuvintele specialistilor in dezvoltare personala: „Cea mai buna metoda de a determina pe cineva sa faca un lucru este de a trezi in acea persoana dorinta de a face.” Obligativitatea de a face poate aduce rezultate. Dorinta de a face aduce rezultate de calitate!
Destul cu teoria. Iata o alternativa intamplata in realitate:

Cristi este intr-una dintre cele doua echipe de sudori care lucreaza in schimbul 3. Firma produce recipiente de mare volum iar lucrul in timpul noptii nu este usor.

Intr-o dimineata, cand echipa A, echipa lui Cristi, tocmai terminase programul si se pregatea sa plece apare mangerul de productie. Acesta zice:

– Salut baieti, gata? Cat ati reusit sa faceti noaptea asta?

– Trei recipiente, raspunde Cristi.

– Bun, bine asa, zice managerul zambitor in timp ce, cu o creta, scrie un 3 pe un perete. Mergeti sa va odihniti, o meritati!

Seara, echipa B de sudori se prezinta la program, si vazand “3”-ul scris pe perete se intereseaza ce este cu el. Afland povestea, cei din echipa B isi spun:

-Astia din echipa A se cred mai smecheri ?!? si se pun pe treaba.

 Astfel, dis-de-dimineata, cei din echipa B realizasera 4 recipiente, iar inainte de aparitia managerului de productie, pe perete, in loc de “3” aparea un “4” scris cu mandrie.

In seara urmatoare, atat a trebuit echipei  A, vazand “4”-ul scris pe perete. Pana de dimineata pe perete aparea un “5” imens …

La data publicarii acestui articol, cele doua echipe se lupta care sa realizeze prima 6 recipiente pe noapte. Asta inseamna aproape dublarea productiei.

Nu uitati ca managerul nu a facut decat sa scrie un “3” pe perete! Iata ce inseamna un manager inteligent. “Vreau!” ar putea sa urle oricine.

  1. “Cine ?”

Cei mai multi dintre manageri, atunci cand apare o greseala, o problema, prima intrebare pe care o pun este:

– Cine a facut asta ?

Intrebarea, inseamna o concetrare a atentiei asupra gasirii unui vinovat. Or, pentru a solutiona o greseala, prima intebare care ar trebui pusa este:

– Cum rezolvam problema ?

Vica si Ana ocupa pozitia de Relationship Manager la o firma de publicitate, fiecare conducand cate o echipa de angajati.

In luna iunie, fiindca nu s-au informat la timp, cativa dintre angajatii din ambele echipe au folosit formulare vechi pentru contractele incheiate.

Cand s-a sesizat problema, clientii semnasera deja pe formularele respective.

Vica a mers la echipa ei si:

  • i-a selectat pe cei care au gresit
  • le-a tinut o sedinta moralizatoare de doua ore
  • le-a transmis riscurile la care se supun in astfel de cazuri
  • le-a cerut ca pana a doua zi sa se puna la punct cu noile formulare
  • a doua zi le-a organizat o noua sedinta in care au fost verificati daca sunt la zi cu documentatia si procedurile
  • li s-a dat un dead-line de doua zile in care sa stabileasca cu clientii noi intalniri pentru semnarea noilor formulare
  • li s-a transmis masurile ce vor fi luate impotriva lor daca nu se rezolva problema

 

Ana a mers la echipa ei si:

  • impreuna cu toti cei din echipa a identificat contractele pentru care nu s-au folosit formulare corespunzatoare
  • au stabilit o strategie de a convinge clientii sa aiba noi intalniri pentru semnarea noilor formulare
  • si-au impartit lista cu clienti si i-au contactat.

 Pana la sfarsitul celei de-a doua zi, Ana si echipa ei rezolvasera 90% dintre contracte.

Vica, la sfarsitul celei de-a doua zi, abia terminase sedintele si astepta de la o echipa timorata rezolvarea in timp de alte doua zile.

Diferenta dintre cele doua atitudini este simpla:

Vica a pus accentul pe oamenii care au gresit, „educarea” si tragerea la raspundere a acestora.

Ana a pus accentul pe problema si rezolvarea ei.

Va las pe voi sa judecati care a fost cea mai buna atitudine.

 Cea de-a 3-a cea mai intalnita greseala va fi propunerea voastra.

Click mai jos pe “Scrie un comentariu”:

Recadrare

wwwwwwww

Un scartait prelung urmat de un “poc” se aude. Dragos coboara din masina avariata. Nu a patit nimic insa urmeaza o gramada de inconveniente: indisponibilitatea masinii, timp pierdut, asigurari, nervi, service, etc. etc.


Stelele isi arunca primele sageti. A fost o zi grea iar Dragos este in continuare stresat si suparat. In timp ce il asteapta pe prietenul sau Tiberiu, isi face o multime de ganduri:
 “daca n-o luam pe strada aia, acum totul era bine. Si am zis ca nu o mai iau niciodata pe acolo…”
 “daca as fi plecat cu doua minute mai devreme de acasa, sau macar cu 30 de secunde, nu ma mai tamponam cu idiotul ala!”
 “cum naiba s-a intamplat sa fiu chiar in momentul ala acolo? Daca nu ma grabeam sa prind semaforul dinainte si as fi asteptat, ce bine era…”
– Hei, salut, esti bine? se aude dintr-o data vocea lui Tiberiu.
Dragos tresare trezit brusc din gandirea sa contrafactuala:
– N-am nimic. Ma tot gandeam ca, daca as fi plecat cu jumatate de minut mai devreme de acasa, poate evitam toate problemele astea cu accidentul.
Tiberiu zambeste in coltul gurii si zice:
– Daca plecai cu jumatate de minut mai devreme de acasa, poate se intampla ceva mai grav si acum erai in spital la urgente …
Dragos se indreapta dintr-o data de spate si toata supararea i se risipeste. Inca nu privise din acest punct de vedere. Un eveniment, pe care pana atunci l-a considerat aproape o nenorocire, acum i se pare un noroc.
Aceasta este „recadrarea” si poate fi folosita in orice domeniu. Cei care devin constienti ca pot recadra orice, au un avantaj major in viata. Iar cei care vor invata sa se foloseasca de recadrare vor avea un castig intotdeauna.
Anthony Robbins, in cartea sa „Putere nemarginita”, ne prezinta doua exemple de recadrare la nivel inalt:

Primul exemplu este din marketing:

“Una dintre cele mai mari recadrări făcute vreodată a fost făcută de firma Pepsi-Cola. Atat cat ne amintim noi, Coca-Cola a fost băutura cola cea mai cerută. Istoria, tradiţia şi prezenţa pe piaţă au fost de neegalat. Pepsi nu a putut face nimic ca s-o infrangă pe propriul ei teren. Dacă te ridici impotriva a ceva clasic, nu poţi spune: „Noi suntem mult mai clasici decat ei.” Nimeni nu te va crede.
Insă firma Pepsi a intors pe dos jocul; a recadrat percepţiile pe care oamenii le aveau deja. Cand a inceput să vorbească despre Generaţia Pepsi şi a scos acel „Pepsi Challenge”, şi-a transformat slăbiciunea in tărie.
Cei de la Pepsi spuneau: „Sigur, ceilalţi au condus mereu, dar astăzi? Vreţi produsul de ieri sau pe cel de azi?” Reclamele au recadrat dominaţia tradiţională a băuturii Coke in slăbiciune, ca indicaţie că era un produs al trecutului şi nu al viitorului. Şi astfel au recadrat statutul tradiţional de vioara a doua al firmei Pepsi spre avantajul companiei.
Care a fost urmarea? Cei de la Coke s-au hotărat in cele din urmă că trebuiau să joace pe terenul celor de la Pepsi…”

Al doilea exemplu este din politica:

“Reagan a fost autorul celei mai artistice recadrări din lume in alegerile pentru al doilea mandat prezidenţial.
In primul tur, varsta lui a fost pusă in discuţie pentru prima dată in campania de alegeri. Sigur că şi aceasta a fost recadrată. Oamenii ştiau deja cat era de varstnic, nu-i aşa? Dar prestaţia lui poticnită, amplificată de presă i-a recadrat varsta, transformandu-i-o dintr-un simplu fapt, intr-un obstacol potenţial.
La al doilea mandat, contracandidatul Mondale, a făcut din nou comentarii care priveau tot varsta lui Reagan ca pe un obstacol. Oamenii aşteptau ca Reagan să susţină contrariul. Pe tonul cel mai duios din lume, el a spus, Nu, nu credea că varsta lui ar trebui să constituie un motiv de dispută in această campanie. A mai spus că nu avea nici o intenţie să pună in discuţie tinereţea şi lipsa de experienţă a contracandidatului său. Printr-o singură propoziţie, el a recadrat complet problema intr-un mod care i-a garantat că aceasta nu va mai fi un factor major in cursă.”

P.S. Daca nu ati inteles ce reprezinta imaginea de la inceputul articolului, incercati o recadrare.
Indiciu: Scrie cu litere albe de tipar pe un fond negru.

Catalin
FLY

Failure Is the Key to Succes

failure is the key to success

Refuzul te motiveaza sau te demoralizeaza? Dar o nereusita ? Cat de usori renunti ?

Astazi va voi spune doua povesti. Poate le-ati mai auzit, dar merita spuse mereu si amintite ori de cate ori este cazul.

Cu siguranta ati auzit de KFC, de faimoasa reteta de pui. Batranelul acela cu ochelari din coltul reclamei este colonelul Sanders. Acesta avea un mic restaurant si o reteta, reteta KFC pe are a perfectionat-o timp de 9 ani. El spera sa isi dezvolte afacerea si avea toate sansele, deoarece in zona se construia o noua sosea interstatala. Si, cand viitorul parea atat de favorabil, traseul soselei a fost schimbat iar colonelul Sanders a fost nevoit sa vanda afacerea.

Sa vanda ar fi fost usor, doar ca trebuia sa vanda in asa fel incat venitul sa ii asigure traiul. Increzator in reteta sa a plecat prin tara din restaurant in restaurant. Uneori era refuzat, alteori i se oferea un pret de nimic … Dupa 14 ani, in peste 600 de restaurante din SUA si Canada se vindea pui dupa reteta lui. Totusi, colonelul a contorizat numarul refuzurilor. A fost refuzat de … 1.009 ori.

Acum te intreb pe tine? Cand iti propui ceva, tu la al catelea refuz renunti ?

you-havent-failed-until-you-quit-trying

 

A doua poveste este de fapt o ghicitoare a lui Anthony Robbins in cartea sa “Putere nemarginita”:

“A eşuat în afaceri la vârsta de 21 de ani. A fost învins în alegerile legislative la vârsta de 22 de ani. A eşuat din nou în afaceri la vârsta de 24 de ani. A fost copleşit de moartea iubitei lui la vârsta de 26 de ani. A avut o cădere nervoasă la vârsta de 27 de ani. A pierdut în alegerile pentru Congres la 34 de ani. A pierdut în alegerile pentru Congres la 36 de ani. A pierdut în alegerile pentru Senat la 45 de ani. A ratat postul de vice-preşedinte la 47 de ani. A pierdut în alegerile pentru Senat la 49 de ani. A fost ales Preşedintele Statelor Unite la vârsta de 52 de ani. Numele acestui om era Abraham Lincoln”.

Failure-is-not-falling-down-but-refusing-to-get-up

 

Nu exista esec iar refuzurile trebuie sa treaca pe langa tine, nu prin tine.

Asa cum spune zicala: “Nu ai esuat. Ai gasit doar o noua metoda prin care nu merge!”

Scale of the Universe

Cat de mari sau cat de mici suntem?

Fa-ti o idee aici:    Scale of the Universe

 

 

Opinii, opinii …

???????????????????????????????????????

Lelea Maria ar fi in prag de pensionare, asta daca ar fi avut vreodata vreun loc de munca.
Ea este o femeie fasneata, tot timpul pe fuga si te face sa te intrebi unde se grabeste mereu ? Teoretic n-ar avea de ce sa se grabeasca, toti copiii sunt deja la casele lor. Ea insa, isi lucreaza cu pasiune bucatica de pamant pe care o are si ingrijeste cateva animale.

Deunazi, Lelea Maria este intampinata de o vecina:
–          Ce faci lea Mario? Ai fost sa iei suventia? (Vecina se referea la “subventia” acordata de stat pentru vite. Ca idee, daca ai un vitel si nu il vinzi sau nu il tai timp de un an de zile ti se acorda o suma de bani).
–          Am fost, am fost, zice lelea Maria din mers.
–          Si cat mai e?
–          230.
–          Auoleo, parca a fost mai mult anu’ trecut, zice vecina. Au taiat astia tot, pentru pomi nu s-a mai dat, alocatiile sunt mici, o ducem din ce in ce mai greu …,  si continua un sir lung, lung de vaicareli.
Lelea Maria se opreste din mers si zice vecinei:
–          Ia adu-ti aminte: noi am fost 9 frati la mama si la tata acasa. Ei n-au lucrat nicaieri si ne-au crescut pe toti. Atunci nu ne dadea nimeni nici subventie, nici nimic. Ba, mai mult, trebuia sa cresti animale pe care sa le dai la stat. Si vitele nu aveai voie sa le tai sau sa le vinzi ca faceai puscarie.  Mie imi prind tare bine astia 230, tocmai acum ca aveam nevoie pentru insamantat.

Si Lelea Maria se departeaza repede, ducandu-se in treburile ei urgente, lasand vecina incurcata in problema: e mai bine acum sau era mai bine atunci ?

**********************************************************************************

Discutie intre doi batrani pe o banca langa drumul satesc:
–           Auzi, si tie ti-au taiat din pensie?
–          Daaa, 80 de lei pe luna mi-au luat. Dupa ce ca era mica …
–          Hmm, tu la alegeri i-ai votat p-astia sau p-ailalti ?
–          P-astia i-am votat, fir-ar mama lor a dracu’ !
–          Daaa, si io. Da’ tu de ce i-ai votat p-astia ?
–          Pai la alegeri, astia au dat 100 de lei, ailalti au dat doar niste pixuri si un calindar.
–          Si mie la fel …

Cei doi se uita tacuti in lungul drumului asteptand postasul cu pensia si meditand la cat de scumpa poate sa fie 100 de lei.

orchestra

Radu S.D. este acum speaker motivational. Jongleaza cu vorbele si … “iti da aripi”. Dar sa ne intoarcem in trecut:

La scoala. Radu se pregatea pentru eseul de a doua zi. Ideile ii vin gramada, se informeaza, studiaza, intoarce problema pe toate partile, consulta mai multe puncte de vedere si alcatuieste tema. Este sigur ca este o lucrare de calitate si este nerabdator sa o prezinte a doua zi.

Doar ca, dupa finalizare, in mintea lui Radu se strecoara un gand care se dezvolta si il acapareaza cu totul:

–          Oare ce vor spune ceilalti? Vor fi de acord cu “opera” mea ? Ma vor aprecia? Poate vor specula acele puncte unde nici eu nu sunt convins 100% de idee…

A doua zi, la ora prezentarii, aceste ganduri il coplesisera cu totul pe Radu. A inceput expunerea, insa vocea sa, chiar daca spunea cuvintele scrise, exprima altceva. Scotea sunete guturale cu pauze nepotrivite si cuvinte tremurande.

Evident, succesul nu a fost cel scontat.

Problema lui Radu s-a manifestat mult timp peste ani, pana cand acesta s-a intrebat: “De ce?”

Si a gasit Vinovatul!  Acel Gand: “Oare ce vor spune ceilalti ?” Si o data cu gasirea vinovatului, Radu a venit si prima solutie: Sa nu il mai intereseze ce spun ceilalti despre el,  despre activitatile sau creatiile sale. Sa le intoarca spatele si sa isi conduca viata asa cum crede el fara sa ii pese de ceilalti. Exact asa cum spune un citat celebru:

“Ca sa conduci orchestra trebuie sa intorci spatele multimii”

Solutia a functionat si totul mergea struna. Creatia lui Radu avea acum cale libera. El a inceput sa faca prezentari in fata oamenilor fara nici o temere. Doar ca, dupa un timp, o alta intrebare s-a infiripat in mintea lui Radu: Acel gand care il chinuise atata timp si de care abia reusise sa scape, nu cumva isi avea rostul lui? Si gandul a inceput sa se dezvolte : Este suficient sa nu te intereseze parerile celorlalti si gata ?! “Opera” nu a fost cumva creata pentru ceilalti? Ce folos ar fi avut toate acele idei daca nu ar fi fost impartasite celorlalti ? Imaginati-va o lume in care sunteti singur. “Ceilalti” nu exista. Cate dintre activitatile pe care le faceti acum, le-ati mai face ?

Grija si interesul fata de ceilalti este cea mai nobila cauza care exista. De cand a lamurit acest lucru, Radu nu mai intoarce spatele multimii. Cand face “lucruri”, nu se mai gandeste la ce vor spune “ei” ci se gandeste ca face acele lucruri pentru “ei”. Astfel vocea nu ii mai joca feste si transmite exact ce trebuie sa transmita.

“Ca sa conduci orchestra trebuie sa intorci spatele multimii” dar, ca sa conduci multimea trebuie sa intorci spatele creatiei. Fata catre oameni si creatia se va descurca perfect!

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

%d blogeri au apreciat asta: